Legenda Açaí

ADÂNC ÎN INIMA BRAZILIEI

La gura râului Amazon, lângă ceea ce astăzi este orașul Belém, situat în nord-estul Braziliei, un trib indigen s-a confruntat cu foamete din cauza unei secete severe.

Pe măsură ce tribul suferea de foame, șeful lor, Itaqui a devenit din ce în ce mai preocupat de gasirea unei solutii pentru a-si putea hranii oamenii din trib.

Într-o zi, mai mulți șefi de trib s-au adunat și au decis ca, din acel moment, fiecare nou-născut să fie sacrificat pentru bunăstarea triburilor.  Din cauza acestui decret, multe luni trecuseră fără nașterea unui singur copil.

Până într-o zi cand, Iaçã, fiica lui Itaqui, a născut un băiat frumos.  Șeful a fost un om de cuvânt și nu a ezitat să îndeplinească decretul pentru a-și salva tribul.

Disperată, Iaçã l-a implorat pe tatăl ei să-i salveze viața fiului ei, crezând că pământurile lor erau deja suficient de verzi, abundente în animale sălbatice din toată regiunea pentru a hrăni pe toată lumea.  Cu toate acestea, Itaqui a fost hotărât în ​​decizia sa, temându-se să-i enerveze pe zei și să le trezeasca mânia.  A fost prea tarziu.

Copleșita de durere, Iaçã a fugit spre o grotă ascunsă din pădure, îngenunchind și implorând zeii sa gaseasca o modalitate de a-l convinge pe tatăl ei că o asemenea atrocitate nu era soluția pentru problema tribului.

Dimineața devreme, când soarele a început să răsară, a fost trezită de sunetul unui bebeluș plângând.  Când a ieșit, și-a văzut fiul zâmbind la poalele unui palmier elegant.  

După un scurt moment de șoc, a alergat spre copil și, când și-a ridicat mâinile pentru a-l îmbrățișa, bebelușul a dispărut și și-a dat seama că brațele ei erau de fapt înfășurate în jurul copacului.  Într-o durere profundă, Iaçã a plâns până si-a pierdut dorința de a trăi.

A doua zi, șeful tribului și vânătorii au găsit corpul ei încă îmbrățișând copacul.  Avea un zâmbet neașteptat pe fața ei și ochii ei mari priveau fixați în vârful palmierului.  La locul unde Iaçã părea să se uite, Itaqui a observat că palmierul avea un grup de fructe de pădure, întunecate.

El a ordonat imediat colectarea fructelor de pădure și, după o examinare, a fost extras din ele un suc intens, purpuriu. Nu a durat mult până când au realizat potențialul acestor fructe, ele fiind sățioase si foarte hrănitoare.

În ciuda durerii sale, după ce și-a pierdut atât fiica, cât și nepotul, Itaqui a mulțumit în zeilor pentru un astfel de dar și a decis să pună capăt interzicerii nașterilor, asigurând viitorul poporului său cu aceste fructe de padure speciale.

Prin inversarea numelui fiicei sale Iaçã, el a numit boabele misterioase „açaí”. De generații, boabele açaí au adus putere și hrană oamenilor nativi din această regiune a pădurii tropicale, datorită lacrimilor legendare ale fiicei de trib, Iaçã.

Cresterea in popularitate

FAMILIA GRACIE

La mijlocul anilor ’90, legendarul fondator al Jiu-Jitsu-ului brazilian, Carlos Gracie, a popularizat bolul de açaí (pulpă congelată de açaí amestecată cu banane) prin promovarea așa-numitei dietă Gracie, prin aceasta dieta a încercat să maximizeze performanța luptătorilor săi. In orașe precum Rio de Janeiro, bolul de açaí era o piesă centrală a dietei.

Odată cu trecerea timpului, surferii și pasionații de fitness au început să consume bolul de açaí, în principal datorită numeroaselor sale beneficii alimentare. În jurul anului 2000, pulpa de açaí organică a fost transportata cu ajutorul unui avion in SUA. Hawai-ul și sudul Californiei au transformat bolul de açaí in „specialitatea lor de casă”, în timp ce în Europa popularizarea sa a început mai recent.